Copilul meu este dotat?

Ce este un potențial intelectual ridicat?

Potenţialul intelectual ridicat este o caracteristică care afectează o mică parte a populaţiei. Acestea sunt persoane cu un coeficient de inteligență (IQ) peste medie. Adesea, aceste profiluri vor avea o personalitate atipică. Înzestrați cu o gândire de structură arborescentă, oamenii cu Potenţial Intelectual Înalt vor fi foarte creativi. Hipersensibilitatea se găsește și la oamenii supradotați, care pot necesita nevoi emoționale speciale.

 

Semne de precocitate: cum să recunoști un bebeluș dotat 0-6 luni

Inca de la nastere, bebelusul supradotat deschide larg ochii si priveste cu atentie tot ce se intampla in jurul lui. Privirea lui scrutatoare este strălucitoare, deschisă și foarte expresivă. Se uită în ochi, cu o intensitate care uneori îi derută pe părinți. Este în permanentă alertă, nimic nu-i scapă. Foarte sociabil, caută contactul. Nu vorbeste inca, dar are antene si percepe imediat schimbari in expresia fetei mamei. Este hipersensibil la culori, vederi, sunete, mirosuri și gusturi. Cel mai mic zgomot, cea mai mică lumină pe care nu o cunoaște îi trezește hipervigilența. Se oprește din suge, își întoarce capul spre zgomot, pune întrebări. Apoi, odată ce primește o explicație: „Este aspiratorul, este o sirenă de pompieri etc.” », Se liniștește și își ia din nou sticla. Încă de la început, copilul precoce experimentează faze de trezire calmă care durează mai mult de opt minute. El rămâne atent, concentrat, în timp ce alți bebeluși își pot fixa atenția doar timp de 5 până la 6 minute o dată. Această diferență în capacitatea sa de a se concentra este poate una dintre cheile inteligenței sale excepționale.

Care sunt semnele de precocitate de detectat de la 6 luni la 1 an

De la 6 luni, copilul cu potential ridicat observa si incearca sa analizeze situatia inainte de a se lansa intr-o activitate. De exemplu, în creșă, bebelușii precoci nu se lansează în arenă ca ceilalți, nu se grăbesc să se strecoare, observă mai întâi fin, uneori sugându-și degetele mari, ceea ce se întâmplă în fața lor. Ei scanează scena, evaluează situația și riscurile înainte de a participa. Pe la 6-8 luni, când întinde mâna după un obiect, are nevoie imediat de el, altfel este un acces de furie. Este nerăbdător și nu-i place să aștepte. De asemenea, imită perfect sunetele pe care le aude. Nu avea încă un an când a spus primul cuvânt. Mai tonifiat, se așează înaintea celorlalți și sare anumiți pași. Adesea trece de la șezut la mers, fără să meargă în patru picioare. El dezvoltă foarte devreme o bună coordonare mână/ochi pentru că vrea să exploreze singur realitatea: „Acest obiect mă interesează, îl prind, îl privesc, îl aduc la gură”. Întrucât își dorește să se ridice și să se ridice din pat foarte devreme, copiii cu potențial intelectual ridicat merg adesea în jur de 9-10 luni.

 

Recunoașteți semnele precocității de la 1 la 2 ani

Vorbește mai devreme decât ceilalți. În jur de 12 luni, el știe să numească imaginile din albumul său ilustrat. La 14-16 luni, el pronunță deja cuvintele și construiește corect propoziții. La 18 luni, vorbește, își face plăcere să repete cuvinte complicate, pe care le folosește cu înțelepciune. La 2 ani, este capabil să poarte o discuție într-o limbă deja matură. Unii oameni talentați tac până la 2 ani și vorbesc cu propoziții „complemente de verbe subiect” dintr-o dată, pentru că se pregăteau pentru asta înainte de a începe. Curios, activ, atinge totul și nu se teme să se aventureze în căutarea unor noi experiențe. Are un echilibru bun, urcă peste tot, urcă și coboară scări, poartă totul și transformă sufrageria într-o sală de sport. Copilul dotat este un micuț care doarme. Îi ia mai puțin timp pentru a-și reveni din oboseală și adesea îi este greu să adoarmă. Are o memorie auditivă foarte bună și învață ușor versuri, cântece și melodii muzicale. Memoria lui este impresionantă. El cunoaște exact fluxul textului cărților sale, până la cuvânt, și te duce înapoi dacă omiți pasaje pentru a merge mai repede.

Profil și comportament: Semne de precocitate de la 2 la 3 ani

Senzorialitatea lui este hiperdezvoltată. Recunoaște condimente, cimbru, ierburi de Provence, busuioc. El distinge mirosurile de portocale, menta, vanilie, parfumul de flori. Vocabularul lui continuă să crească. El pronunță „stetoscop” la pediatru, articulează minunat și cere detalii despre cuvintele necunoscute „Ce înseamnă asta?”. El memorează cuvinte străine. Lexicul său este precis. El pune 1 întrebări „de ce, de ce, de ce?” iar răspunsul la întrebările sale nu ar trebui să întârzie, altfel va deveni nerăbdător. Totul trebuie să meargă la fel de repede ca în capul lui! Hipersensibil, are o problemă uriașă cu gestionarea emoțiilor, ustură cu ușurință furia, bate din picioare, strigă, izbucnește în lacrimi. Îl joacă pe indiferent când vii să-l iei de la creșă sau de la bona lui. De fapt, se protejează de un debordare de emoție și evită să se confrunte cu debordarea emoțională cauzată de sosirea ta. Scrisul îl atrage în mod deosebit. Se joacă la recunoașterea literelor. Se joacă la a-și scrie numele, mâzgălește „scrisori” lungi pe care le trimite tuturor pentru a-l imita pe adult. Îi place să numere. La 2, știe să numere până la 10. La 2 și jumătate, recunoaște cifrele orei de pe un ceas sau un ceas. El înțelege foarte repede sensul adunării și scăderii. Memoria lui este fotografică, are un excelent simț al direcției și își amintește locurile cu precizie.

Semne de precocitate de la 3 la 4 ani

Reușește să descifreze singur literele și uneori foarte devreme. El înțelege cum sunt construite silabele și cum formează silabele cuvintele. De fapt, învață să citească singur marca pachetului său de cereale, semnele, numele magazinelor... Desigur, are nevoie de un adult care să dea sens semnelor asociate cu anumite sunete, să-și răspundă la întrebări, să-și corecteze încercări de descifrare. Dar nu are nevoie de o lecție de lectură! Are un dar pentru desen și pictură. La intrarea în grădiniță, talentul lui explodează! Reușește să fotografieze și să redea toate detaliile personajelor sale, corpurile profilurilor, expresiile faciale, hainele, arhitectura caselor și chiar noțiunile de perspectivă. La 4 ani, desenul lui este cel al unui copil de 8 ani iar subiectii lui gandesc in afara cutiei.

Semne de precocitate de la 4 la 6 ani

De la 4 ani isi scrie prenumele, apoi alte cuvinte, cu litere de bat. Se enervează când nu poate forma literele așa cum și-ar dori. Înainte de 4-5 ani, controlul motorului fin nu este încă dezvoltat și grafica sa este stângace. Există un decalaj între viteza gândirii sale și încetineala scrisului, rezultând furie și un procent semnificativ de disgrafii la copiii precoci. Îi plac numerele, numără neobosit crescând zecile, sutele... Îi place să joace negustor. Știe toate numele dinozaurilor, este pasionat de planete, găuri negre, galaxii. Setea lui de cunoaștere este de nestins. În plus, este foarte modest și refuză să se dezbrace în fața celorlalți. El pune întrebări existențiale despre moarte, boală, originile lumii, pe scurt, este un filozof în devenire. Și așteaptă răspunsuri adecvate de la adulți, ceea ce nu este întotdeauna ușor!

Are puțini prieteni de vârsta lui pentru că nu este în pas cu alți copii care nu îi împărtășesc interesele. El este puțin separat, puțin în bula lui. Este sensibil, adânc în piele și rănit mai repede decât alții. Este esențial să ții cont de fragilitatea lui emoțională, să nu faci prea mult umor pe cheltuiala lui...

Diagnostic: nu uitați să vă verificați IQ-ul cu un test HPI (High Intellectual Potential).

Se consideră că 5% dintre copii sunt precoci din punct de vedere intelectual (EIP) – sau aproximativ 1 sau 2 elevi per clasă. Micuții supradotați se remarcă față de ceilalți copii prin ușurința în a interacționa cu adulții, imaginația debordantă și marea lor sensibilitate. „Am luat legătura cu psihologul școlii din secția de mijloc pentru că Victor plângea pentru „nimic”, se îndoia de abilitățile lui și nu mai știam cum să-l ajutăm”, spune Séverine. Dacă aveți îndoieli, nu ezitați să-l puneți pe copilul dumneavoastră să facă un test de IQ pentru a-și întocmi evaluarea psihologică și a acționa în consecință!

Nu atât de ușor să fii dăruit!

Dacă au un IQ mai mare decât colegii lor, cei supradotați nu sunt cu atât mai împliniți. „Aceștia nu sunt copii cu dizabilități, ci slăbiți de abilitățile lor”, spune Monique Binda, președintele Federației Anpeip (Asociația Națională pentru Copii Precoci din punct de vedere Intelectual). Potrivit unui sondaj TNS Sofres realizat în 2004, 32% dintre ei eşuează la şcoală! Un paradox, care pentru Katy Bogin, psiholog, poate fi explicat prin plictiseală: „În clasa întâi, doamna profesoară le cere elevilor să învețe alfabetul, doar că copilul supradotat îl recita deja la vârsta de doi ani. … El este în permanență decalat, visător și se lasă absorbit de gândurile sale”. Victor însuși „își deranjează tovarășii vorbind mult, pentru că își termină treaba înaintea tuturor”. Un comportament care, prea des, este confundat cu hiperactivitate.

Interviu: Anne Widehem, mama a doi copii precoci, „micile ei zebre”

Interviu cu Anne Widehem, antrenor și autoare a cărții: „Nu sunt un măgar, sunt o zebră”, ed. Kiwi.

Copil cu potențial înalt, copil dotat, copil precoce... Toți acești termeni acoperă aceeași realitate: cea a copiilor înzestrați cu o inteligență extraordinară. Anne Widehem preferă să le numească „zebre”, pentru a le evidenția unicitatea. Și, ca toți copiii, mai presus de toate, au nevoie să fie înțeleși și iubiți. 

În video, autoarea, mamă a două zebre mici și ea însăși a unei zebre, ne povestește despre călătoria ei.

În videoclip: interviu Anne Widehem despre zebre

Lasă un comentariu