Prevenirea cancerului la domiciliu
Ce și cum mâncăm? Avem obiceiuri proaste? Cât de des ne îmbolnăvim, suntem nervoși sau ne expunem la soare? Majoritatea dintre noi nu ne gândim la aceste întrebări și la alte întrebări. Dar imaginea greșită poate duce la cancer

Astăzi, mortalitatea prin cancer ocupă locul trei după patologiile cardiovasculare. Experții notează că este imposibil să te protejezi de bolile oncologice cu 100%, dar este foarte posibil să reduci probabilitatea de a dezvolta unele dintre tipurile sale.

Prevenirea cancerului la domiciliu

În timp ce țările lumii cheltuiesc sume uriașe de bani pentru a găsi un panaceu, medicii afirmă că populația este încă slab informată cu privire la măsurile de prevenire a cancerului. Mulți sunt siguri că medicina este neputincioasă în fața oncologiei și tot ce rămâne este să se roage ca boala mortală să fie ocolită. Dar pentru a preveni dezvoltarea unei boli groaznice acasă, spun medicii, în multe cazuri este posibil. Este suficient să nu fumezi, să îți monitorizezi greutatea, să mănânci corect, să duci un stil de viață sănătos și să fii supus în mod regulat examinări.

Tipuri de cancer

Din punct de vedere histologic, tumorile sunt împărțite în benigne și maligne.

Neoplasme benigne. Ele cresc încet, înconjurate de propria lor capsulă sau înveliș, care nu le permite să crească în alte organe, ci doar să le împingă în afară. Celulele neoplasmelor benigne sunt similare cu țesuturile sănătoase și nu metastazează niciodată la ganglionii limfatici, ceea ce înseamnă că nu pot provoca moartea pacientului. Dacă o astfel de tumoare este îndepărtată chirurgical, atunci nu va putea crește din nou în același loc, cu excepția cazurilor de îndepărtare incompletă.

Tumorile benigne includ:

  • fibroame – din țesutul conjunctiv;
  • adenoame – din epiteliul glandular;
  • lipoame (wen) – din țesutul adipos;
  • leiomiom - din țesutul muscular neted, de exemplu, leiomiom uterin;
  • osteoame – din țesutul osos;
  • condroame – din țesutul cartilaginos;
  • limfoame – din țesutul limfoid;
  • rabdomioame – din mușchii striați;
  • neuroame – din țesutul nervos;
  • hemangioame – din vasele de sânge.

Tumorile maligne se pot forma din orice țesut și diferă de tumorile benigne prin creșterea rapidă. Nu au propria lor capsulă și cresc cu ușurință în organele și țesuturile învecinate. Metastazele se răspândesc la ganglionii limfatici și la alte organe, ceea ce poate fi fatal.

Tumorile maligne sunt împărțite în:

  • carcinoame (cancer) – din țesutul epitelial, cum ar fi cancerul de piele sau melanomul;
  • osteosarcoame – din periost, unde există țesut conjunctiv;
  • condrosarcoame – din țesutul cartilaginos;
  • angiosarcoame - din țesutul conjunctiv al vaselor de sânge;
  • limfosarcoame – din țesutul limfoid;
  • rabdomiosarcoame – din mușchii striați scheletici;
  • leucemie (leucemie) – din țesutul hematopoietic;
  • blastoame și neuroame maligne – din țesutul conjunctiv al sistemului nervos.

Medicii disting tumorile cerebrale într-un grup separat, deoarece, indiferent de structura și caracteristicile histologice, datorită locației lor, sunt considerate automat maligne.

În ciuda faptului că există o mulțime de soiuri de neoplasme maligne, 12 dintre tipurile lor sunt cele mai frecvente în Rusia, ceea ce reprezintă 70% din toate cazurile de cancer din țară. Prin urmare, cele mai comune tipuri de cancer nu înseamnă cel mai letal.

Cele mai periculoase neoplasme maligne sunt:

  • cancer de pancreas;
  • cancer la ficat;
  • carcinom esofagian;
  • cancer la stomac;
  • cancer de colon;
  • cancer de plămân, trahee și bronhii.

Cele mai frecvente tumori maligne sunt:

  • cancer de piele;
  • cancer de rinichi;
  • cancer tiroidian;
  • limfom;
  • leucemie;
  • cancer mamar;
  • cancer de prostată;
  • cancerul vezicii urinare.

Sfaturile medicilor pentru prevenirea cancerului

– În oncologie, există forme primare, secundare și terțiare de prevenție, explică oncolog Roman Temnikov. – Blocul primar are ca scop eliminarea factorilor care cauzează cancerul. Puteți reduce riscul de apariție a neoplasmelor urmând regimul, respectând un stil de viață sănătos fără fumat și alcool, mâncând corect, întărind sistemul nervos și evitând infecțiile și agenții cancerigeni și expunerea excesivă la soare.

Prevenția secundară include detectarea neoplasmelor într-un stadiu incipient și a bolilor care pot duce la dezvoltarea lor. În această etapă, este important ca o persoană să aibă o idee despre bolile oncologice și să efectueze în mod regulat autodiagnosticarea. Examinările în timp util de către un medic și punerea în aplicare a recomandărilor sale ajută la identificarea patologiilor. Amintiți-vă că, în cazul oricăror simptome alarmante, trebuie să consultați un specialist cât mai curând posibil.

Prevenția terțiară este monitorizarea detaliată a celor care au deja antecedente de cancer. Principalul lucru aici este de a preveni recidivele și formarea metastazelor.

„Chiar dacă pacientul este complet vindecat, riscul de a face din nou cancer nu este exclus”, continuă Roman Alexandrovici. – Prin urmare, trebuie să vizitați în mod regulat un medic oncolog și să faceți întreaga gamă de studii necesare. Astfel de oameni ar trebui să fie deosebit de atenți la sănătatea lor, să evite orice infecții, să ducă un stil de viață sănătos, să mănânce corect, să excludă orice contact cu substanțe nocive și, desigur, să urmeze cu strictețe recomandările medicului curant.

Întrebări și răspunsuri populare

Cine este cel mai expus riscului de a face cancer?
Potrivit unor studii globale, în ultimul deceniu, ponderea cancerului a crescut cu o treime. Aceasta înseamnă că riscul de a face cancer este destul de mare. Întrebarea este când se va întâmpla acest lucru – la tinerețe, la bătrânețe sau la bătrânețe extremă.

Potrivit OMS, fumatul este cea mai frecventă cauză de cancer astăzi. Aproximativ 70% din cancerul pulmonar la nivel mondial este reparat din cauza acestui obicei periculos. Motivul constă în cele mai periculoase otrăvuri care sunt eliberate în timpul degradarii frunzelor de tutun. Aceste substanțe nu numai că perturbă sistemul respirator, dar cresc și creșterea neoplasmelor maligne.

Alte cauze includ virusurile hepatitei B și C și unele papilomavirusuri umane. Potrivit statisticilor, acestea reprezintă 20% din toate cazurile de cancer.

O altă predispoziție de 7-10% la această boală este moștenită.

Cu toate acestea, în practica medicilor, tipurile de cancer dobândite sunt mai frecvente, atunci când neoplasmul este cauzat de impactul negativ al unor factori externi: toxine sau viruși care provoacă mutații celulare.

În grupul de risc condiționat pentru cancer:

● lucrătorii din industriile periculoase asociate cu substanţe toxice sau radiaţii;

● locuitorii orașelor mari cu condiții de mediu precare;

● fumători și consumatori de alcool;

● cei care au primit o doză mare de radiații;

● persoane peste 60 de ani;

● iubitorii de junk și alimente grase;

● persoane cu predispoziție ereditară la cancer sau după stres sever.

Astfel de oameni trebuie să fie deosebit de atenți la sănătatea lor și să viziteze regulat un medic oncolog.

Este adevărat că paturile de bronzat și expunerea la soare pot provoca cancer?

Da, este. Expunerea la lumina soarelui poate duce la dezvoltarea melanomului, o formă foarte agresivă și comună de cancer care progresează rapid.

Arsurile solare sunt de fapt o reacție de protecție la lumina ultravioletă. Expunerea la razele dăunătoare UV-A și UV-B provoacă arsuri, accelerează procesul de îmbătrânire a pielii și crește riscul de a dezvolta melanom.

Razele ultraviolete, si chiar mai intense, sunt folosite si in solarii. În unele saloane, lămpile sunt atât de puternice încât radiația de la ele este mai periculoasă decât a fi sub soare la amiază. Puteți obține vitamina D la plimbările obișnuite de vară chiar și la umbră, iar iarna datorită dietei corecte. Un bronz frumos, de la plajă sau de la solar este foarte nesănătos.

Lasă un comentariu