Sindromul Costen

Sindromul Costen

Sadam (sindromul algo-disfuncțional al mandicatorului) sau sindromul Costen este o afecțiune foarte frecventă, dar nerecunoscută, în care disfuncția articulației maxilarului inferior poate provoca durere și diferite simptome, uneori foarte invalidante. Natura complexă a acestui sindrom poate fi la originea unei erori de diagnostic și adesea complică managementul.

Sadam, ce este?

Definiție

Sadam (sindromul Algo-disfuncțional al aparatului mandator), numit și sindromul Costen, este o afecțiune legată de o disfuncție a articulației dintre osul cranian temporal și mandibulă, care formează maxilarul inferior. Rezultă manifestări variabile, în special dureri localizate sau îndepărtate, precum și probleme mecanice ale maxilarului, dar și alte simptome mult mai puțin specifice.

Anomaliile implicate pot afecta diferitele elemente ale aparatului manducator, care include:

  • suprafețele articulare ale osului temporal, precum și capetele rotunjite (condilii) ale maxilarului inferior, acoperite cu cartilaj,
  • discul articular care acoperă capul condilului și previne fricțiunea,
  • mușchii și tendoanele masticatorii,
  • suprafețe de ocluzie dentară (termenul de ocluzie dentară denotă modul în care dinții sunt poziționați unul față de celălalt atunci când gura este închisă).

Cauze și factori de risc

 Sadam este de origine multifactorială, cu multe cauze posibile care sunt adesea împletite.

Se constată adesea o tulburare de ocluzie dentară: dinții nu se potrivesc corect pentru că sunt aliniați greșit, pentru că unii s-au pierdut (edentat) sau pentru că lucrarea dentară a fost prost realizată.

Hipercontracția mușchilor maxilarului, conștientă sau nu, este frecventă. Aceste tensiuni pot duce la bruxism, adică la măcinarea sau strângerea dinților, de obicei noaptea, uneori asociată cu uzura dinților.

Traumatismele sau fracturile la nivelul feței, craniului sau gâtului pot provoca, de asemenea, leziuni articulare. Uneori se observă o deplasare a discului articular.

Stresul și anxietatea pot juca un rol important în declanșarea simptomelor, până la punctul în care unii specialiști consideră că Sadam este în primul rând o afecțiune psihosomatică.

Printre ceilalți factori implicați în geneza acestui sindrom, sunt în special:

  • anomalii congenitale,
  • patologii reumatice,
  • tulburări musculare sau posturale,
  • obstrucție nazală cronică,
  • factori hormonali,
  • tulburări digestive,
  • tulburări de somn și vigilență ...

Diagnostic

Având în vedere marea variabilitate a simptomelor, diagnosticul este adesea complicat. Se bazează în primul rând pe un examen medical detaliat, precum și pe un examen clinic al deschiderii gurii, a mușchilor masticatori, a articulației maxilarului inferior și a ocluziei dentare.

Radiografia dentară panoramică face posibilă verificarea dacă patologiile dentare și maxilarului nu sunt responsabile pentru simptomele durerii. În unele cazuri, va fi solicitată și o scanare CT a articulației, gura deschisă și închisă sau un RMN, care oferă informații în special cu privire la starea discului.

Aceste examinări trebuie să permită în special excluderea altor cauze posibile ale durerii, cum ar fi fracturile, tumorile sau nevralgia. Uneori este necesar un sfat medical multidisciplinar.

 

Oamenii în cauză

Deși puțin cunoscut, Sadam este extrem de frecvent: una din zece persoane este adusă la consultație din cauza durerii pe care o provoacă și până la una din două ar putea fi afectate.

Oricine poate fi afectat. Cu toate acestea, se găsește mai des la femeile tinere (între 20 și 40-50 de ani).

Simptomele lui Sadam

Prin definiție, un sindrom se caracterizează printr-un set clinic de simptome. În cazul sindromului Costen, acestea pot fi destul de variabile. Acest lucru se explică în special prin localizarea articulațiilor maxilarului în fața urechilor, într-o zonă cu musculatură complexă, bogat inervată și irigată, ale cărei tensiuni pot avea repercusiuni asupra relației dintre cap și coloana vertebrală. , cu impact asupra întregului lanț muscular implicat în postura corpului.

Simptome locale

Simptomele foarte localizate la nivelul maxilarelor și gurii sunt cele mai evidente.

durere

De multe ori, persoanele care suferă de Sadam se vor plânge de durere sau disconfort resimțite la închiderea sau deschiderea gurii, dar pot apărea alte tipuri de durere. Poate fi, de exemplu, durere palpitantă în partea din față a urechii, durere în gură, palat sau gingii, sensibilitate a dinților sau chiar senzații de arsură în gură.

Nevralgia poate apărea la nivelul maxilarului, feței, gâtului sau spatelui craniului.

Durerile de cap și migrenele sunt, de asemenea, frecvente.

Probleme comune

Mobilitatea maxilarului poate fi redusă și mișcările sale anormale, ceea ce poate face ca mestecarea să fie dificilă. Deplasările discului provoacă un risc ridicat de dislocare (dislocare).

Sunt caracteristice zgomotele articulare, cum ar fi senzațiile de clic sau „crăparea” la deschiderea gurii sau la mestecare, crăpături sau scârțâituri. Unii oameni au, de asemenea, blocaje maxilare în poziția deschisă sau închisă.

Unii oameni au osteoartrita în articulație.

Uneori, durerea resimțită se face „la distanță”, adică într-un loc al corpului mai mult sau mai puțin departe de maxilar.

Probleme ORL

Manifestările Sadam în sfera ORL sunt, de asemenea, frecvente. Ele pot lua formă de amețeli, tinitus, senzație de urechi blocate sau chiar sinuzită cronică. Aceste probleme pot fi asociate cu probleme oculare.

Câteva

  • Uzura dinților sau așchiere
  • Ulcerul gurii
  • Probleme de înghițire
  • Hipersalivare ...

Simptome la distanță


durere

Nu numai că durerea poate iradia către gât sau zona cervicală, persoanele care suferă de Sadam pot fi predispuse la dureri lombare, dureri la nivelul șoldurilor sau pelvisului, uneori chiar crampe la picioare.

 

Probleme digestive

Problemele digestive și de tranzit pot fi consecința dificultăților alimentare legate de probleme de mestecare sau salivare slabe.

Câteva

  • Lipsa de somn
  • Iritabilitate
  • Depresie ...

Tratamentele lui Sadam

Tratamentele lui Sadam trebuie să fie cât mai individualizate posibil pentru a se adapta la variabilitatea simptomelor.

Reabilitare comportamentală

Atunci când disconfortul este moderat și durerea nu este foarte invalidantă, este preferată reabilitarea comportamentală. Pot fi recomandate modificări ale dietei (evitați alimentele dificil de mestecat etc.), exerciții pentru controlul posturii maxilarului sau a corpului, precum și tehnici de relaxare și de control al stresului. Uneori, terapiile cognitive și comportamentale vor fi, de asemenea, benefice.

Terapii fizice

Unele dureri pot fi ameliorate pe termen scurt prin aplicarea de gheață (durere ascuțită, inflamație), prin aplicarea unui prosop umed și cald (pe mușchii dureroși) sau prin masaje.

Fizioterapia mandibulară este utilă. Osteopatia promovează și corectarea disfuncționalităților.

Stimularea nervului electric transcutanat (TENS) este, de asemenea, utilă pentru ameliorarea tensiunii musculare.

Tratamente de droguri

În cazurile mai severe, pot fi necesare analgezice, antiinflamatoare sau relaxante musculare pentru a îmbunătăți calitatea vieții. 

Orteza dentara (atela)

Un aparat dentar (orteză, mai frecvent numită atelă) poate fi prescris de chirurgul dentar sau de stomatolog. Oferit anterior în mod regulat persoanelor care suferă de Sadam pentru corectarea anomaliilor ocluziei dentare, repoziționarea mandibulei și ameliorarea tensiunii în maxilar, acest tip de dispozitiv este prescris astăzi ca o a doua linie, când reabilitarea și kinetoterapia nu au dat niciun rezultat.

Chirurgie și ortodonție

Tratamentele dentare, ortodontice sau chirurgicale mai invazive sunt luate în considerare numai de la caz la caz, pentru a răspunde la probleme foarte specifice și după eșecul altor tehnici.

Câteva

Alte tratamente precum acupunctura, homeopatia sau medicina pe bază de plante pot fi încercate. Cu toate acestea, eficacitatea lor nu a fost demonstrată.

Anunță-l pe Sadam

O igienă bună și o îngrijire dentară adecvată pot ajuta la prevenirea apariției sindromului durerii. De asemenea, este posibil să se prevină strângerea mușchilor maxilarului prin relaxare, dar și prin evitarea abuzului de gumă de mestecat și mâncare tare. 

Lasă un comentariu