Hipokinezie: definiție, cauze și tratamente

Hipokinezia este definită ca o scădere a capacității de mișcare sau a mușchilor. Se găsește în principal în probleme cardiace sau neurologice, cu scăderea mișcărilor ventriculilor și mușchilor inimii legate de scăderea activității creierului. Aflați despre cauzele sale și despre diferitele tratamente posibile.

Hipokinezia (greacă „de jos” + „mișcare”) este o stare a corpului în care există o activitate motorie insuficientă, determinând o limitare a ritmului și a gamei de mișcări. Activitatea motrică se agravează pe fondul tulburărilor mentale și neurologice – boala Parkinson și alte sindroame extrapiramidale.

Ce este hipokinezia?

Hipokinezie: definiție, cauze și tratamente

Hipokinezia este o tulburare de mișcare, corespunzătoare unei scăderi motorii în anumite părți ale corpului sau organe. O persoană cu hipokineză are incapacitatea de a efectua anumite mișcări musculare. Hipokinezia este diferită de akinezia sau diskinezia, care corespund tulburării mișcării musculare și, respectiv, mișcării musculare anormale. Bradikinezia combină cele două elemente: hipokinezia și akinezia.

Hipokinezia ventriculară sau insuficiența cardiacă: cauze și tratamente

Hipokinezia ventriculară este o scădere a intervalului de mișcare a ventriculilor inimii. Prin urmare, este legat de insuficiența cardiacă.

Insuficiența cardiacă cronică (ICC) este o scădere a eficienței ventriculilor inimii (camerele înconjurate de mușchiul inimii, miocardul, care sunt responsabile de pomparea sângelui). Aceasta este, prin urmare, o hipokinezie a ventriculilor cardiaci. Ventriculii (stânga și dreapta) sunt responsabili pentru circulația sângelui oxigenat în organism și a sângelui venos în plămâni. Concret, insuficiența cardiacă este exprimată prin incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge pentru a oxigena toate organele corpului. Prin urmare, simptomele sunt oboseala și scurtarea rapidă a respirației la efort. Aceste simptome pot varia și pot scădea sau crește în intensitate în funcție de severitatea hipokineziei ventriculare.

Insuficiența cardiacă este o complicație gravă a anumitor boli cardiovasculare și respiratorii, care afectează în principal persoanele cu vârsta peste 75 de ani.

Public în pericol

Din ce în ce mai frecventă din cauza îmbătrânirii generale a populației, insuficiența cardiacă întâlnim mai des la pacienții vârstnici și pentru că tulburările cardiovasculare și respiratorii de la originea acestei boli sunt mai bine tratate. De exemplu, infarctele miocardice cauzează mai puține decese pe termen scurt, dar sechelele lor duc la noi cazuri de ICC.

Sprijin și tratament

O ingrijire medicala este posibila printr-o mai buna igiena a vietii, o reteta de medicamente pentru a sustine muschiul inimii si a scadea hipertensiunea arteriala. Este de obicei un tratament de urmat pe viață, odată ce diagnosticul a fost stabilit.

Hipokinezia în boala Parkinson: cauze și tratamente

Hipokinezia este un semn al bolii Parkinson, o boală neurodegenerativă caracterizată prin distrugerea progresivă a neuronilor din creier. Această boală se manifestă prin trei simptome caracteristice:

  • rigiditate;
  • tremurături;
  • şi tulburări şi scăderea mişcării.

Boala Parkinson este cea mai frecventă cauză a sindromului Parkinson, definită prin asocierea bradikineziei (încetinirea executării unei mișcări și scăderea vitezei) asociată potențial cu o reducere a amplitudinii (hipokinezie) și o lipsă de inițiere (akinezie).

Atunci pot apărea mai multe dificultăți în viața de zi cu zi: dificultăți în efectuarea acțiunilor simple, gesturi precise, mișcări coordonate și repetitive. O persoană cu hipokinezie poate avea o incapacitate de a mișca anumite mișcări și/sau o senzație mare de oboseală, blocaj și, uneori, liniște. De asemenea, pot apărea dificultăți în scriere și vorbire afectată.

Tratamente

Pot fi luate în considerare mai multe căi terapeutice pentru a limita progresia bolii și a ameliora simptomele. În special, următoarele elemente pot fi utilizate pentru a limita efectele nocive:

  • menținerea unei activități fizice moderate;
  • relaxare (yoga, meditație);
  • reabilitare, datorită diverșilor specialiști (fizioterapeuți, ergoterapeuti, logopezi);
  • luarea de medicamente precum L-dopa, agonişti ai dopaminei sau anticolinergice;
  • urmărire psihologică, în cazul unui sentiment de neliniște sau retragere.

Hipokinezia în demența vasculară

Ca și în cazul bolii Parkinson, există cazuri de hipokinezie la persoanele cu demență vasculară. Poate fi cauzată de un accident vascular cerebral masiv sau de un atac de cord multiplu, de exemplu.

Demența vasculară include toate sindroamele de demență având în comun insuficiența vasculară. Această degenerescență este a doua cea mai frecventă demență după boala Alzheimer, adică aproximativ 10-20% dintre demențe.

Găsim simptome și căi terapeutice similare ca în boala Parkinson.

Hipokinezia ventriculilor

O scădere a amplitudinii mișcării ventriculului stâng este, de asemenea, clasificată ca hipokinezie. Zonele de hipokinezie în timpul ecocardiografiei indică fie infarct miocardic acut, fie trecut (cardioscleroză postinfarct), ischemie miocardică, îngroșarea pereților miocardici. Încălcările contractilității locale ale segmentelor ventriculului stâng la pacienții cu boală coronariană sunt evaluate pe o scară de cinci puncte:

  1. Contracție normală.
  2. Hipokinezie moderată.
  3. Hipokinezie severă.
  4. Akinezie (lipsa mișcării).
  5. Dischinezie (un segment al miocardului nu se mișcă în direcția corectă, ci în direcția opusă).

Hipokinezia ventriculului drept este detectată la pacienții cu embolie pulmonară acută (EP). Studiile au arătat că prezența hipokineziei ventriculului drept la pacienții cu EP acută dublează riscul de mortalitate în luna următoare. Acest fapt face posibilă identificarea pacienților cu risc ridicat care par a fi stabili.

Tratamentul hipokineziei

Cum să tratați hipokinezia depinde de boala de bază, al cărei simptom este o scădere a activității motorii. În stadiile incipiente ale bolii Parkinson sunt indicate medicamentele dopaminergice. Medicul trebuie să prescrie medicamente și să judece eficacitatea acestora. Odată cu progresia bolii și ineficacitatea terapiei conservatoare, poate fi necesar un tratament chirurgical (neurostimulare sau intervenție chirurgicală distructivă).

Lasă un comentariu