Laptele: bun sau rău pentru sănătatea ta? Interviu cu Marie-Claude Bertière

Laptele: bun sau rău pentru sănătatea ta? Interviu cu Marie-Claude Bertière

Interviu cu Marie-Claude Bertière, director al departamentului CNIEL (Centrul Național Interprofesional pentru Economia Produselor Lactate) și nutriționist.
 

„Fără produse lactate duce la deficite dincolo de calciu”

Cum ați reacționat în urma publicării acestui celebru studiu BMJ care asociază consumul mare de lapte și mortalitatea crescută?

L-am citit în întregime și am fost uimit de modul în care acest studiu a fost primit în mass-media. Pentru că spune foarte clar 2 lucruri. Primul este că un consum foarte mare de lapte (mai mult de 600 ml pe zi, ceea ce este mult mai mare decât consumul francezilor care este în medie de 100 ml/zi) este asociat cu o creștere a mortalității în rândul femeilor suedeze. Al doilea este că consumul de iaurt și brânză este, dimpotrivă, asociat cu o reducere a mortalității.

Împărtășesc și părerea autorilor care concluzionează ei înșiși că aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență deoarece este un studiu observațional care nu permite să se concluzioneze la o relație cauzală și că alte studii dau rezultate diferite.

Care sunt motivele pentru care laptele este atât de recomandat?

Din același motiv pentru care vă recomandăm să consumați fructe și legume. Laptele și produsele lactate oferă nutrienți specifici, deci sunt un întreg grup de alimente. Omul fiind omnivor, trebuie să atragă în fiecare zi din fiecare dintre aceste grupuri. De aici recomandarea a 3 portii de produse lactate pe zi si 5 portii de fructe si legume pe zi.

Laptele are într-adevăr un număr excepțional de nutrienți, dar grăsimile pe care le conține sunt în principal grăsimi saturate… Ar trebui, așadar, să limităm consumul lui?

Laptele conține în principal apă, în jur de 90%, și puțină grăsime: 3,5 g grăsime la 100 ml când este întreg, 1,6 g când este semi-degresat (cel mai consumat) și mai puțin 0,5 g când este este degresat. Două treimi sunt acizi grași saturați foarte variați, care, de altfel, nu sunt asociați cu riscul de boli cardiovasculare. Nu există o limită „oficială” de consum: laptele este unul dintre cele 3 produse lactate recomandate (o porție corespunzătoare la 150 ml) și este indicat să le variezi. Potrivit celui mai recent sondaj CCAF, laptele furnizează mai puțin de 1 gram de acizi grași saturați pe zi per adult.

Este cu adevărat dovedită legătura dintre calciu și osteoporoză?

Osteoporoza este o boală multifactorială, care implică factori genetici și de mediu precum activitatea fizică, aportul de vitamina D, proteinele dar și calciul… Da, ai nevoie de calciu pentru a-ți construi și menține scheletul. Studiile arată o legătură între calciu, masa osoasă și riscul de fractură. Iar veganii care exclud toate produsele de origine animală au un risc crescut de fractură.

Cum explicați că laptele este subiectul dezbaterii? Doar profesioniștii din domeniul sănătățiiia atitudine împotriva consumului lui?

Mâncarea a stârnit întotdeauna mofturi sau temeri iraționale. Este un proces de încorporare care depășește cu mult furnizarea de combustibil organismului. Este și o chestiune de cultură, istoria familiei, simboluri... Laptele este un aliment extrem de simbolic, ceea ce explică fără îndoială pasiunea cu care este lăudat sau criticat. Însă marea majoritate a profesioniștilor din domeniul sănătății și toți nutriționiștii și dieteticienii recomandă consumul de produse lactate ca parte a unei diete echilibrate.

Criticii laptelui raportează o legătură între consumul acestuia și anumite boli inflamatorii, în special datorită permeabilității intestinale cauzate de proteinele din lapte. Ce parere aveti de aceasta teorie? Studiile merg în această direcție?

Nu, dimpotrivă, studiile despre inflamație tind să meargă în direcția opusă. Iar dacă ar fi o problemă cu permeabilitatea intestinală, evident că s-ar referi și la alte substanțe decât cele conținute în lapte. Dar, mai larg, cum ne putem gândi că un aliment destinat copiilor mici poate fi „toxic”? Pentru că tot laptele, indiferent de mamifer, conține aceleași elemente și componente proteice în special. Numai proporția acestor constituenți variază.

Ne putem lipsi în mod rezonabil de produse lactate? Care ar fi alternativele posibile, după tine? Sunt echivalente?

A renunța la un grup alimentar cu propriile caracteristici nutriționale înseamnă compensarea deficitului de nutrienți. De exemplu, a renunța la produse lactate înseamnă a găsi calciu, vitaminele B2 și B12, iod... în alte alimente. Într-adevăr, laptele și derivații săi sunt principalele surse din dieta noastră. Astfel, laptele și produsele lactate furnizează 50% din calciul pe care îl consumăm în fiecare zi. Pentru a compensa acest deficit, ar fi necesar să se consume în fiecare zi de exemplu 8 farfurii de varză sau 250 g de migdale, ceea ce pare impractic și, fără îndoială, inconfortabil din punct de vedere digestiv... Mai mult, acest lucru nu compensează deficitele de iod și vitaminele, iar migdalele fiind foarte bogate in calorii, aportul de energie creste si dezechilibreaza aportul de acizi grasi esentiali. În ceea ce privește sucul de soia, există versiuni fortificate artificial cu calciu, dar lipsesc ceilalți micronutrienți din lapte. A renunța la produse lactate este complicat, perturbă obiceiurile alimentare și duce la deficite mult peste nivelul calciului.

Reveniți la prima pagină a sondajului de lapte mare

Apărătorii săi

Jean-Michel Lecerf

Șef al departamentului de nutriție la Institutul Pasteur de Lille

„Laptele nu este o mâncare proastă!”

Citiți interviul

Marie Claude Bertiere

Director al departamentului CNIEL și nutriționist

„Fără produse lactate duce la deficite dincolo de calciu”

Recitește interviul

Detractorii săi

Marion Kaplan

Bio-nutriționist specializat în medicina energetică

„Fără lapte după 3 ani”

Citiți interviul

Herve Berbille

Inginer în agroalimentare și absolvent în etno-farmacologie.

„Puține beneficii și multe riscuri!”

Citiți interviul

 

 

Lasă un comentariu