Deveniți soacra înainte de a deveni mamă

Cum să devii soacră înainte de a fi mamă?

Când este timpul să se culce cu iubitul ei, Jessica trebuie să se trezească pentru a pregăti micul dejun pentru copiii noului ei iubit. La fel ca ea, multe tinere au o relație cu un bărbat care este deja tată. Ei renunță adesea la confortul de a trăi ca un cuplu „fără copii”, chiar dacă nu au experimentat încă ei înșiși maternitatea. În practică, ei trăiesc într-o familie amestecată și trebuie să fie acceptați de copii. Nu întotdeauna ușor.

A fi un nou partener și mamă vitregă în același timp

„Sunt „soacra”, după cum se spune, a unui băiețel de doi ani și jumătate. Relația mea cu el merge foarte bine, este adorabil. Mi-am găsit repede locul păstrând un rol oarecum amuzant: îi spun povești, gătim împreună. Ceea ce este greu de trăit este să-ți dai seama că, chiar dacă mă place, atunci când este trist, mă respinge și cheamă după tatăl lui”, mărturisește Emilie, 2 ani. Pentru specialistul Catherine Audibert, totul este o chestiune de răbdare. Trio-ul format din noul partener, copilul și tatăl, trebuie să-și găsească viteza de croazieră pentru a deveni o familie amestecată în sine. Nu este atât de ușor pe cât pare. „Reorganizarea unei familii generează adesea probleme în cuplu și între părintele vitreg și copil. Chiar dacă noua însoțitoare face tot posibilul ca să meargă bine, ea se confruntă cu realitatea care, de cele mai multe ori, este foarte diferită de ceea ce și-a imaginat. Totul va depinde de ceea ce a trăit ea în copilărie, alături de părinți. Dacă a suferit de un tată autoritar sau de un divorț complicat, durerile trecutului vor fi reînviate de noua configurație familială, mai ales cu copiii însoțitorului ei”, indică psihoterapeutul.

Găsește-ți locul în familia amestecată

O întrebare le chinuie în principal pe aceste femei: ce rol ar trebui să aibă cu copilul partenerului lor? „Mai presus de toate, trebuie să ai răbdare pentru a stabili o relație stabilă cu copilul celuilalt. Nu trebuie să impunem cu brutalitate un mod de a educa, nici să fim în conflict perpetuu. Un sfat : fiecare trebuie să-și ia timpul să se îmblânzească. Nu trebuie să uităm că copiii au trăit deja, au primit o educație de la mama și tatăl lor înainte de despărțire. Proaspăta soacră va trebui să se descurce cu această realitate și cu obiceiuri deja consacrate. Un alt lucru important: totul va depinde de ceea ce reprezintă această femeie în mintea copilului. Nu trebuie să uităm că ocupă un nou loc în inima tatălui lor. Cum a decurs divorțul, este ea „responsabilă” pentru asta? Echilibrul familial pe care soacra caută să-l stabilească va depinde și de rolul pe care l-a avut, sau nu, în despărțirea părinților copilului”, explică specialistul. Schimbarea de casă, de ritm, de pat… copilul are uneori probleme să trăiască diferit înainte de divorț. Să accepte să vină la casa tatălui său, să descopere că are un nou „iubit” nu este ușor pentru un copil. Poate dura mult timp. Uneori chiar lucrurile merg prost, de exemplu, când soacra îi cere copilului să facă ceva, copilul poate răspunde scurt „că nu este mama lui”. Cuplul trebuie să fie unit și consecvent în poziția lor în acest moment. „Un răspuns adecvat este să le explicăm copiilor că, într-adevăr, nu este mama lor, ci că este un adult referent care locuiește cu tatăl lor și care formează un nou cuplu. Tatăl și noul său însoțitor trebuie să răspundă cu aceeași voce copiilor. Este important și pentru viitor, dacă vor avea vreodată un copil împreună. Toți copiii trebuie să primească aceeași educație, copiii din uniunea anterioară, și cei din noua unire”, observă specialistul.

Pentru femeia care nu este încă mamă, ce schimbă asta?

Femeile tinere care aleg o viață de familie atunci când nu au avut încă un copil, vor trăi o experiență sentimentală foarte diferită de prietenele lor într-un cuplu fără copii. „O femeie care intră în viața unui bărbat adesea mai în vârstă care avusese anterior copii renunță mai întâi să fie prima femeie care l-a născut. Ea nu va trăi „luna de miere” a cuplurilor nou formate, gândindu-se doar la ele. Bărbatul, între timp, tocmai s-a despărțit și va avea în vedere tot ce îi afectează pe copiii din apropiere sau de departe. Nu este într-o relație 100% romantică ”, explică Catherine Audibert. Unele femei se pot simți lăsate în afara preocupărilor principale ale partenerului lor. „Când aceste femei, care nu au experimentat niciodată maternitatea, aleg un bărbat care este deja tată, în realitate figura paternă este cea care le seduce. Adesea, din experiența mea de psihanalist, observ că acești tată-însoțitori sunt „mai buni” decât tatăl pe care l-au avut în copilărie. Ei văd în el calități paterne pe care le apreciază, pe care le caută pentru ei înșiși. El este bărbatul „ideal” într-un fel, ca un bărbat-tată potențial „perfect” pentru viitorii copii pe care îi vor avea împreună”, indică psihiatru. Multe dintre aceste femei se gândesc, de fapt, la ziua în care își vor dori să aibă un copil cu tovarășul lor. O mamă vorbește despre acest sentiment delicat: „Îngrijirea copiilor ei mă face disperată să am proprii mei copii, cu excepția faptului că partenerul meu nu este încă pregătit să o ia de la capăt. De asemenea, îmi pun o mulțime de întrebări despre cum o vor accepta copiii ei când vor fi mai mari. Instinctiv, tind să cred că cu cât copiii sunt mai apropiați, cu atât va fi mai bine într-un frate amestecat. Mi-e teamă că acest nou copil nu va fi cu adevărat acceptat de frații săi mai mari, din moment ce aceștia vor avea un decalaj mare. Nu este încă pentru mâine, dar recunosc că mă deranjează”, mărturisește Aurélie, tânără de 27 de ani, în cuplu cu un bărbat și tată a doi copii.

Acceptă că tovarășul lui are deja o familie

Pentru alte femei, viața actuală de familie este cea care poate fi îngrijorătoare pentru viitorul proiect al cuplului. „De fapt, ceea ce mă deranjează cu adevărat este că omul meu, în cele din urmă, va avea de fapt două familii. Fiind căsătorit, a trăit deja sarcina unei alte femei, știe perfect să aibă grijă de un copil. Brusc, mă simt puțin singură când vrem să avem un copil. Mi-e teamă să nu fiu comparată, să nu fac mai rău decât el sau fosta lui soție. Și mai presus de toate, egoist, aș fi preferat să ne construim familia de 3. Uneori am impresia că fiul ei este ca un intrus între noi. Sunt dificultăți legate de custodia, pensia alimentară, chiar nu credeam că trec prin toate astea ! », mărturisește Stéphanie, 31 de ani, într-o relație cu un bărbat, tată de băiețel. Există însă câteva avantaje, potrivit psihoterapeutului. Când soacra devine la rândul ei mamă, își va primi copiii mai senin, într-o familie deja formată. Ea va fi locuit deja cu copii mici și va dobândi experiență maternă. Singura teamă pe care o au aceste femei ar fi că nu sunt la înălțime. La fel ca și cele care devin mame pentru prima dată.

Lasă un comentariu