Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac)

Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac)

Confruntat cu semne care pot sugera reflux, medicul poate pune ceea ce se numește un diagnostic „prezumtiv”. El simte că această persoană are probabil reflux (fără o certitudine totală). Având în vedere frecvența refluxului gastroesofagian, această prezumție autorizează medicul să prescrie un „tratament de testare” prin medicamente, precum și instrucțiunile alimentare igienice, citate în continuare.

Dacă simptomele nu se ameliorează cu tratamentul, poate fi altceva decât reflux. Prin urmare, este important să vedeți un gastroenterolog la sfatul medicului curant, pentru efectuarea unei „endoscopii înalte” sau ” Fibroscopie »După oprirea tratamentului.

Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac): înțelegeți totul în 2 min

Acest lucru vă permite să vedeți căptușeala esofagului și a stomacului și, dacă este necesar, să prelevați probe. Specialistul detectează astfel uneori „esofagită eozinofilă”, inflamație a esofagului legată nu de reflux, ci de o infiltrare a unor globule albe specifice. La fel, această examinare poate depista rapid, văzându-le o „esofagită peptică, stenoză, cancer sau esofag endobrahie”.

Adesea, fibroscopia este normală și nu confirmă „refluxul”

Boala de reflux gastroesofagian va fi autentificată printr-un test numit pHmetrie care cuantifică existenţa sau nu a unui reflux peste 24 de ore prin măsurarea gradului de aciditate a esofagului. Acest test implică introducerea unei sonde prin nas în esofag. Pe sondă, senzorii colectează pH-ul esofagului și diferențiază refluxul patologic de normal. Trebuie efectuată la 7 zile după administrarea oricărui medicament de tip inhibitor al pompei de protoni (PPI), astfel încât rezultatele să nu fie perturbate de medicamente.

Dacă simptomele persistă la o persoană cu antecedente de esofagită sau cu o măsurare pozitivă a pH-ului fără tratament, a „PH-impedancemetrie” se poate propune sub tratament, ceea ce face posibilă diferențierea refluxului lichid, gazos, acid sau non-acid.

În cele din urmă, de dragul completității, putem încerca să detectăm tulburările motorii ale conducerii esofagiene prin practicarea unui TOGD: tranzit eso-gastro-duodenal. Permite vizualizarea contururilor esofagului și a mișcărilor acestuia după ingestia unui produs radioopac. Poate detecta contururile unei hernie hiatale.

Alte examinări, cel manometriei iar „manometria de înaltă rezoluție” fac posibilă analizarea, prin senzori intra-esofagieni, a motricității esofagului.

Unii oameni au o tulburare funcțională, hipersensibilitate viscerală (membrana mucoasă a esofagului lor este sensibilă): se constată că au o endoscopie normală, o expunere normală la acid (pHmetrie), un număr total de reflux fiziologic, normal, dar o concordanță între simptomele și refluxul sub impedanțămetrie. 

Lasă un comentariu