Orori în farfurie: fobii alimentare care vă dăunează sănătății

Tulburare de anxietate, frică constantă și excesivă... Fobiile de un fel sau altul afectează viața multora dintre noi. Și dacă totul este mai mult sau mai puțin clar și simplu cu frica de înălțimi, spații închise, păianjeni și șerpi (mulți reușesc să se obișnuiască cu ele sau încearcă să evite declanșatorii), atunci este mult mai dificil cu fobiile alimentare. Ele pot fi foarte dăunătoare sănătății noastre, iar evitarea stimulilor poate fi destul de problematică.

Ți-e frică de... mâncare? Sună ciudat și totuși o astfel de frică obsesivă apare și se numește cibofobie. Este adesea confundat cu anorexia, dar principala diferență este că anorexicii se tem de modul în care mâncarea le va afecta silueta și imaginea corporală, în timp ce persoanele cu cibofobie se tem de mâncarea în sine. Cu toate acestea, există și cei care suferă de ambele tulburări în același timp.

Să analizăm principalele simptome ale cibofobiei. Acest lucru, apropo, nu este atât de simplu: în lumea modernă, unde se pune accent pe un stil de viață sănătos, majoritatea refuză multe produse. în care:

  1. Persoanele cu cibofobie evită în cele mai multe cazuri anumite alimente care au devenit obiecte de frică pentru ei – de exemplu, cele perisabile, cum ar fi maioneza sau laptele.
  2. Majoritatea pacienților cibofobi sunt extrem de îngrijorați de expirarea produsului. Ei adulmecă cu atenție alimentele care sunt pe cale să expire și tind să refuze să le mănânce.
  3. Pentru astfel de oameni este foarte important să vedeți, să cunoașteți, să înțelegeți cum este pregătit felul de mâncare. De exemplu, o astfel de persoană poate refuza o salată cu fructe de mare dacă restaurantul nu este situat pe coastă.

Pe lângă cibofobie, există și alte fobii alimentare.

Frica de acid pe limbă (acerofobie)

Această fobie exclude din alimentația oamenilor orice citrice, bomboane acre și orice alte alimente care provoacă furnicături pe limbă sau o senzație ciudată, neplăcută în gură.

Frica, aversiunea față de ciuperci (Mycophobia)

Principalul motiv pentru această frică este murdăria. Ciupercile cresc în pădure, în pământ, „în noroi”. Pentru majoritatea dintre noi, aceasta nu este o problemă: spălați doar ciupercile și puteți începe să gătiți. Pentru cei care sunt predispuși la micofobie, o astfel de perspectivă poate provoca sentimente copleșitoare de frică și chiar tahicardie.

Frica de carne (carnofobia)

Această fobie provoacă greață, dureri în piept, amețeli severe de la un singur fel de friptură sau grătar.

Frica de legume (Lacanophobia)

Cei care suferă de această fobie nu numai că nu pot mânca legume, ci nici măcar nu pot să le ridice. Chiar și vederea unei legume pe o farfurie poate speria o astfel de persoană. Pe verde, însă, frica nu se aplică.

Frica de a înghiți (fagofobie)

O fobie extrem de periculoasă care trebuie tratată. Persoanele care suferă de fagofobie sunt confundate cu anorexicele. O frică irațională de a înghiți determină de obicei un reflex extrem de puternic la pacienți.

METODE DE TRATAMENT PENTRU FOBIILE ALIMENTARE

De ce oamenii dezvoltă anumite fobii? Există destul de multe motive: atât o predispoziție genetică la anxietate, cât și amintiri negative sau incidente asociate cu mâncarea, cât și anumite experiențe. De exemplu, otrăvirea alimentară sau o reacție alergică pot lăsa amintiri negative care se dezvoltă treptat într-o fobie. O altă posibilă cauză a fobiilor alimentare este frica socială și disconfortul asociat.

Frica socială este o fobie de panică, frica de judecată. De exemplu, dacă toată lumea din jurul unei persoane aderă la un stil de viață sănătos și brusc are o dorință insuportabilă de a mânca fast-food, el poate refuza această dorință, temându-se că va fi judecat.

Oricare ar fi cauza, fobiile sunt temeri iraționale, iar evitarea unui stimul (cum ar fi evitarea anumitor alimente) nu face decât să înrăutățească situația.

Terapie cognitiv-comportamentală (CPT)

Scopul este de a ajuta persoana să realizeze că frica lui este irațională. O astfel de terapie permite pacientului să conteste gândurile sau convingerile disfuncționale, fiind conștient de sentimentele lor. TCC se poate face individual sau în grup. Pacientul se confruntă cu imaginea sau situația care declanșează atacurile de panică, astfel încât să nu apară frica. Medicul lucrează în ritmul clientului, se iau mai întâi situațiile mai puțin înfricoșătoare, apoi cele mai intense temeri. Tratamentul în majoritatea cazurilor (până la 90%) este de succes dacă persoana este dispusă să suporte un anumit disconfort.

terapie cu realitate virtuală

O altă tehnică care ajută persoanele cu fobii să se confrunte cu obiectul de care se tem. Realitatea virtuală este folosită pentru a crea scene care nu erau posibile sau etice în lumea reală și este mai realistă decât imaginarea anumitor scene. Pacienții pot controla scenele și pot suporta mai multă expunere (vizualizare) decât în ​​realitate.

Hipnoterapia

Poate fi folosit singur și în combinație cu alte terapii și ajută la identificarea cauzei principale a fobiei. O fobie poate fi cauzată de un eveniment de care o persoană a uitat, a forțat-o să iasă din conștiență.

Este important ca o persoană care este predispusă la aceasta sau acea fobie să realizeze că atacurile de panică și frica constantă pot fi tratate. Desigur, există fobii care necesită un tratament mai amănunțit și mai minuțios, dar până la urmă poți chiar să scapi de ele. Principalul lucru este să contactați un specialist la timp.

Despre dezvoltator

Anna Ivaskevici – Nutriționist, Psiholog Nutriționist Clinic, Membru al Asociației Naționale pentru Nutriție Clinică.

Lasă un comentariu