Nuditatea la plajă: ce cred copiii?

Nuditate: pregătește-l pentru ceea ce va vedea

Fiecare familie are propria sa functionare vis-a-vis de nuditate si modestie. Cu toate acestea, de îndată ce ajunge pe plajă, copilul vede doar trupuri „pe jumătate goale”. Este sigur că va reacționa cu „armele tale”: dacă ești în general foarte modest, el poate. fii putin socat; dacă ești confortabil, el poate să nu observe nimic. Trebuie spus că astăzi multe imagini aproape erotice sunt afișate pe pereții orașelor noastre sau prezentate la televizor, ceea ce contribuie în mare măsură la acceptarea corpului gol.

Copilul trece însă prin diferite faze, în funcție de vârstă, legate de descoperirea corpului și a sexualității sale.

0-2 ani: nuditatea nu contează

Foarte tineri și până la aproximativ 2 ani, copiii își experimentează corpul în mod foarte natural și iubesc mai mult decât orice să meargă „fundul gol”. Se simt deosebit de confortabil cu diagrama corporală și nu se pune problema, la această vârstă, de modestie sau exhibiționism.

Deci sunt total indiferenți față de corpurile care sunt expuse în jurul lor. Ei nu pun întrebări, nu observă cine are un costum de baie, cine își scoate topul, cine poartă un tanga… De asemenea, sunt deseori încântați să se trezească goi, ei și colegii lor de joacă!

2-4 ani: este curios

Își deschide ochii ca niște farfurioare când vecina ta de pe plajă își scoate topul de costum de baie. Ea ți-a pus o mie de întrebări când ai traversat o plajă naturistă în timpul unei plimbări. De la 2 sau 3 ani, copilul devine conștient de diferențele dintre sexe. Își pune o mulțime de întrebări, despre propriul sex dar și despre cel al altora: mama sau tata, și de ce nu doamna goală de pe plajă. Își descoperă corpul, se diferențiază sexual și își propune și să descopere sexul opus. Îi face chiar o plăcere deosebită să se arate și să-i observe pe ceilalți.

Acesta este motivul pentru care nuditatea apropiată de pe plajă nu-l deranjează. Dimpotrivă, îi permite să verbalizeze ceea ce simte, sau chiar să abordeze subiectul într-un mod cu totul firesc.

Răspunde-i curiozității cât mai simplu posibil. Fie că ești de acord sau nu, dacă practici sau nu monokini, aceasta este ocazia să-ți explici punctul de vedere pe acest subiect și să-ți stabilești propriile reguli. Nu te jena de intrebarile lui pentru ca sunt normale, dar daca te fac de rusine, e mai bine sa eviti locurile prea “indraznete” dupa placul tau. Nudismul este în mod normal reglementat și poți alege o plajă care interzice monokini-ul sau purtarea tanga de exemplu.

4-6 ani: nuditatea îl deranjează

De la vârsta de 4 sau 5 ani copilul începe să-și ascundă corpul. Se ascunde să se îmbrace sau să se dezbrace, închide ușa băii. Pe scurt, nu-și mai expune corpul mic care capătă o dimensiune privată și sexuală. În același timp, nuditatea altora îl supără. Pe cea a părinților săi pentru că trecea prin perioada lui Oedip, dar și pe cea a altora pentru că a înțeles și a văzut că oamenii din jurul lui nu se plimbă de obicei goi. Dar de foarte multe ori, la plajă, această „nouă normalitate” este subminată. Femeile își arată sânii, bărbații își schimbă costumele de baie fără să aibă grijă să se ascundă cu un prosop, micuții sunt complet goi...

Adesea copilul de 4-5 ani se uită în altă parte, stânjenit. Uneori își batjocorește sau își însoțește viziunea cu un „pau, e dezgustător”, dar chiar este jenat, și cu atât mai mult dacă este vorba despre rude. Desigur, noțiunea de modestie variază de la familie la familie. Un copil obișnuit să-și vadă mama într-un monokini probabil că nu va fi mai jenat decât înainte, atâta timp cât înțelege că acest eveniment se limitează la plajă. Un copil dintr-o familie mai modestă poate experimenta rău acest „exhibitionism”.

Trebuie să-i înțelegi jena și să-i respecți modestia. De exemplu, puteți adapta locurile pe care le frecventați sau propriul comportament la reacțiile lor. Evita dusurile comune, plajele in apropierea plajelor naturiste, protejeaza-te cu un prosop de schimbat. Gesturi mici, usoare, care il vor ajuta sa se simta confortabil.

1 Comentariu

  1. Bună ziua,
    stic buscant recursos per a work l'acceptació de la nuesa i de la diversitat de cossos a primària i this article em sembla que fomenta la vergonya i no help gens a naturalitzar el que vindria a ser el més natural: un cos despullat.
    Crec que aceste cuvinte sunt perjudicials, deoarece justifiquen comportaments repressors.

Lasă un comentariu