Hei mare! (Salut amice !). Da... astăzi, așa se pot saluta adolescenții unii pe alții. Dar, ca toate cuvintele adolescentine, atunci când sunt rostite de un adult, nu sună la fel. Pentru toate generațiile, codurile și limbajul său. Nu este nevoie ca adulții să încerce să învețe, tocmai pentru a se diferenția de adulți adolescenții adoră să folosească acești termeni, necunoscuți dicționarului.

Adolescența este o perioadă de tranziție și construcție. Este o perioadă de răzvrătire profundă împotriva regulilor stabilite, iar limba nu face excepție. Părinții își fac uneori griji să audă o limbă străină atunci când adolescentul vorbește cu prietenii lui (prietenii lui, prietenii lui), dar vor vedea rapid că această perioadă va trece.

Adolescentul își folosește cuvintele în mod intenționat obscure pentru adulți pentru a se evidenția dintre „bătrânii” săi. Au astfel un dialect secret care le permite să-și separe viața privată de relațiile lor de familie. Nicio posibilă intruziune a părinților în treburile lor, ca camera lor, pe care este tencuită în cel mai bun caz: fără intrare, în cel mai rău caz: un craniu.

După cum explică Laurent Danon-Boileau în articolul său „Adolescența, cum funcționează limba acolo? », Această limbă face parte dintr-o nouă identitate, care îi permite să se raporteze la generația sa. Deci muzica, filmele și serialele destinate lor folosesc același limbaj. Din acest motiv, cântăreața Aya Nakamura a avut atât de mult succes. Ea inventează și folosește limbajul lor. Cine nu-i cunoaste titlul Djaja? A făcut un turneu în Franța. La fel ca „Mets ta cagoule” de Michael Youn acum câțiva ani.

Pentru a asimila noile coduri, trebuie să te scufunzi în locuri în care poți auzi adolescenții vorbind fără ca ei să-și dea seama. Ca un infiltrat. La fel ca să înveți o limbă nouă, trebuie să o auzi pentru a o pronunța bine. Casele de cartier, terenurile de baschet, ieșirea din liceu sau facultate, o ureche care rămâne în urmă la zilele de naștere… Și, de asemenea, televiziunea, programele, aplicațiile destinate adolescenților oferă o bună imagine de ansamblu asupra cuvintelor esențiale de înțeles.

Fără să ne dăm ochii peste cap și să avem impresia că am trecut de cealaltă parte a barierei, cea a bunicilor, trebuie să recunoaștem că aceste expresii necesită creativitate și o gimnastică intelectuală interesantă pentru a le folosi.

Când adolescentul folosește aceste cuvinte, în timp ce asimilează corect regulile limbii franceze, învață să se joace cu cuvintele și sunetele. Să nu uităm că raperii sunt profesioniști ai jocurilor lingvistice. Mare corp bolnav, Orelsan și mulți alții sunt virtuozi ai frazării în domeniul lor. Putem folosi textele lor pentru a lucra la dicția, pronunția, ritmul, punctuația. Poate mai motivant pentru adolescenți decât clasicii.

Iată câteva expresii, care în timp ce ascultați radioul, pot fi auzite cu ușurință:

Bazarder: a scăpa de ceva;

Un gadji / un gadjo: o domnișoară ;

Ea este zinda : fata asta nu are nimic pentru ea, nici fizic, nici psihic;

tu R : este neant;

Este Square : grozav ! ;

 $Îi ia viața : este nevoie de timp, semn de nerăbdare;

Rămâne flexibil, liniștește-te, coboară pe un ton;

sau DD : vânzări cu amănuntul;

Sunt un cărucior : Sunt suprarezervat, timpul se scurge;

Ia-ți slujba: a avea stil, a fi bine îmbrăcat, a fi bine îmbrăcat;

Ken: a face dragoste.

Cel mai bun și mai amuzant lucru este să-i întrebați direct. Mândrii să arate adulților că, pentru o dată, au cunoștințe pe care „strămoșii” lor nu le au, adolescenții se vor preta cu ușurință la jocul „asta înseamnă ce”. Masa luată împreună poate fi un prilej de a râde de expresiile care pun întrebări și de a compara cu vechile expresii pe care le foloseau părinții la aceeași vârstă. Adolescenții se simt atunci auziți, își pot da seama că și părinții lor erau „tineri”.

Dar nu e nevoie să vorbești ca ei. Folosirea câtorva expresii de atâtea pentru a-i face să râdă se poate lega, ca un străin care încearcă să vorbească limba țării este întotdeauna plăcut. Dar atunci, adultul trebuie să-și ia propriile coduri pentru că nu aparține acestei generații și depinde de el să mențină regulile clasice ale limbii franceze.